Trăim într-o lume a oamenilor triști... Ei bine, în lumea asta, eu refuz să trăiesc așa... Ceea ce scriu nu sunt cuvinte... Sunt sentimente, gânduri, trăiri... O să vă mai întâlniți cu aceste 3 cuvinte, dacă o să aveți răbdare să citiți... Cred cu tărie că se poate și altfel... Contează doar să îți găsești Calea...
luni, 19 mai 2008
Sentimente...Ganduri...Trairi...
Sentimente...Ganduri...Trairi...
Cam la cuvintele astea trei se rezuma ziua de astazi...De fapt, pot spune ca intreaga mea viata poate fi cuprinsa in ele...
Am trecut prin parc, obligata de imprejurari...Doamne, e ca o particica de Rai...Nu stiu cum il vedeti voi, ceilalti,dar eu il si simt...Miros de iarba cosita...Verdeata...Salcami infloriti...Suvite de apa care se tot alearga...Incep si trandafirii sa infloreasca...
De cate ori, straine, ai trecut pe langa ele fara sa le vezi?
De cate ori n-oi fi trecut si eu ,oarba si surda, prinsa in iuresul nebun al gandurilor...?
E frumos aici...E acasa...Acasa, adica locul in care ma tot intorc de vreo 7 luni incoace...Cateodata, mi se face dor...De ceva...Sau de Cineva...Tot mai des...
Tot astazi, un om drag mie imi spunea "Gata, te-ai facut oraseanca...Nu mai esti fata de la Banita..." Indraznesc s-o contrazic...Am ramas tot eu...Fata care merge desculta pe iarba, care tresare la mirosul de fan cosit, cea care sta noaptea pe balcon si priveste cerul...Aceeasi eu...Oricat as incerca, nu pot schimba ceea ce sunt...
Haideti la Alba...E frumos aici...