sâmbătă, 17 mai 2008

Cei ce conteaza nu se uita veci...

Suntem actori pe scena Vietii...Am auzit asta de nenumarate ori pana acum...Abia acum realizez cat adevar ascunde...
Au fost multi cei care au facut doar figuratie in piesa atribuita mie (metaforic vorbind, bineinteles)...Sunt putini cei care mi-au ramas...Dar asa cu imi spunea Bianca in urma cu cateva minute, "Cei care conteaza nu se uita veci"...
Departe de mine in momentul de fata, il simt la fel de aproape ca atunci cand statea langa mine...Poate chiar mai aproape...
Te intrebi despre cine vorbesc?Da, e vorba de un El...Dar nu orice el...Este vorba despre un Om, in primul rand...Care citeste cuvintele din tacerea mea si...
Cum iti dai seama cand cineva te iubeste?Cum iti dai seama ca iubesti pe cineva?Am ajuns la concluzia ca, de fapt,nu stii niciodata...In schimb, simti...Cred ca ma axez prea mult pe sentimente...
Va mai intreb ceva...Vi se intampla sa aveti scanteieri de amintiri atunci cand ascultati o melodie, sau cand simtiti un parfum?Vi s-a intamplat sa traiti aceste scanteieri mai profund decat le-ati simtit in momentul in care s-au intamplat?Eu ma confrunt cu asta in fiecare zi...

S-ar putea ca tot ca scriu eu aici sa fie considerat "subtire"...Imi asum riscul...Sa spunem ca exercitiul pe care il fac scriind aici ma ajuta sa ma regasesc...Aveam nevoie de un respiro, de un moment impartit doar cu mine, in care sa imi dau seama cine sunt cu adevarat...Simt ca sunt pe drumul cel bun...
Dar tot mi-e dor...
Eu sunt Adela...In alte vremuri, obisnuiam sa fiu Romantica...Cine aude asta acum, ma ia in ras...Poate te intrebi cine sunt, in definitiv...Eu sunt...Eu...un om in cautarea Drumului care duce la Acel Loc unde sa pot prinde Radacini...Ceva imi spune ca l-am gasit deja...

Randurile pe care le scriu acum sunt o promisiune...Randuri cu ganduri...Speranta unui nou inceput...Altfel de inceput...Chiar daca nu stiu sa inot, de data asta ma arunc in necunoscut...Stiu doar un singur lucru...Fericirea se invata...