Iubesc dimineţile cufundate-n gene adormite
Şi zâmbete fugare de îndrăgostiţi.
Iubesc dimineţile ce încă nu vor să se nască
Şi răcoarea ce-mi freamătă pe buze.
Îţi iubesc privirea somnoroasă
Ce mă sărută leneş
Doar pentru ca în următoarea clipă
Să se lase iar dezmierdată de vise.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu